Engleza
Italiana
Sănătatea dentară a adolescenţilor:
Colorarea dinţilor şi gingiilor:
• consumare anumitor alimente, obiceiul de a fuma, nerespectarea igienizării dentare şi a detartrajului regulat, pot duce la coloraţii ale dinţilor;
• tratamentele pentru acnee pot provoca uneori colorarea gingiilor – ca de exemplu Minocycline, un antibiotic prescris frecvent pentru tratarea acneei poate să ducă la decolorarea dinţilor şi a oaselor, ceea ce poate să facă gingia să pară albastru-vinetiu.
Aparatele ortodontice:
Eşti adolescent? Aparatele ortodontice te pot ajuta să:
• îţi aliniezi şi să îţi îndrepţi dinţii şi maxilarele, dantura devenind astfel mai uşor de curăţat iar zâmbetul mai frumos şi mai strălucitor;
• restabilizezi ocluzia - în cazul malocluziei, adică a muşcăturii defectuoase, pot apărea dificultăţi de vorbire şi masticaţie, probleme ale articulaţiei maxilarului şi a ţesutului gingival;
Tulburări de alimentaţie:
Bulimia este dăunătoare sănătăţii generale şi distructivă pentru dinţi. Poftă de mâncare repetată urmată de vărsături provocate intenţionat expune smaltul dinţilor la acizi puternici care îl distrug.
• dinţii expuşi acizilor din stomac devin uzaţi şi transparenţi fiind astfel predispuşi cariilor;
• gura, gâtul, şi glandele salivare se pot umfla şi pot deveni sensibile;
• se instalează halena (respiraţia urât mirositoare);
Anorexia este înfometare autoindusă. Alimentaţia deficitara afectează nu numai dinţii dar şi muşchii şi organele interne principale.
Obezitatea afectează sănătatea orală, conducând la diabet de tip 1, hipertensiune, afecţiuni cardiace şi osteoporoza.
Statistic:
• Obezitatea adolescentină aproape s-a triplat în ultimii 20 de ani;
• Adolescenţii supraponderali au 70% şanse să devină adulţi obezi;
Gustări şi sucuri cu măsură:
Ştiaţi că, 330 ml de suc = 10 linguriţe de zahăr... iar în medie un adolescent consuma 868 de doze de suc/an= 540 de căni de zahăr/an?
• limitează consumul de gustări nesănătoase şi echilibrează-ţi dieta cu alimente din cele cinci grupe principale: pâine, cereale şi fibre, fructe, legume, carne şi proteine alternându-le cu lapte, iaurt şi brânză;
• mestecatul gumei fără zahăr sau cu xilitol după masa sau gustare poate fi de ajutor în curăţarea gurii – nu mai mult însă de 10 minute;
• băutul apei pe parcursul zilei poate să ajute la curăţarea dinţilor de excesul de bacterii şi de resturile;
Nu numai zahărul din aceste sucuri este dăunător pentru dinţi, aroma acidă a aditivilor poate de asemenea să erodeze smaltul dinţilor.
Halena (respiraţia urât mirositoare):
Anumite alimente, o igienă orală precară, boli ale gingiilor, gura uscată, fumatul, sau diverse afecţiuni medicale pot cauza halena. De cele mai multe ori, răspunzătoare de respiraţia rău mirositoare se afla o bacterie. Numai igiena orală corespunzătoare şi alimentaţia sănătoasă te pot ajuta să scapi de halena.
Instrucţiuni de bază
*Spală dinţii de două ori pe zi cu o pastă care conţine fluor;
*Curata zilnic spaţiile interdentare cu ajutorul atei dentare.
*Limitează consumul de alimente nesănătoase şi serveşte mese bine echilibrate şi bogate din punct de vedere nutritiv.
*Fă un control stomatologic la fiecare 6 luni sau după cum este nevoie.
Bijuteriile orale:
• pot provoca infecţii grave, limbă se poate inflama, infectă, după ce a fost perforată;
• datorită tumefacţiei limbii, se pot bloca căile respiratorii; creşte fluxul salivar;
• bijuteriile pot provoca hemoragii necontrolate, durere şi rănirea ţesuturilor gingivale;
• pot fi afectaţi nervii de la nivelul gurii, bijuteriile îţi pot fisura sau zgâria dinţii;
• te poţi îneca cu şurubul, inelul său obiectul de podoabă dacă acestea se desfac accidental;
• pot provoca fracturarea dinţilor - aceasta fractură poate să fie doar la nivelul smaltului şi să necesite obturarea sau poate să fie profundă, în acest caz fiind nevoie de tratament de canal sau chiar extracţie;
Fumătorii sunt de două ori mai expuşi riscului de a-şi pierde dinţii. Fumatul precum şi mestecatul tutunului provoacă respiraţia urât mirositoare şi bolile parodontale.
Albirea dinţilor:
• pentru a efectua o procedură de albire a dinţilor este bine să aştepţi cel puţin împlinirea vârstei de 14 ani - la această vârstă, pulpa dentară este deplin formată, ceea ce înseamnă că nu vei suferi o sensibilitate crescută a dinţilor pe parcursul tratamentului;
• pentru a preveni colorarea incisivilor superiori, bea sucurile, ceaiul sau cafeaua cu ajutorul unui păi;
• dacă porţi aparat dentar va trebui să aştepţi până acesta va fi scos; igienizarea corectă a dinţilor pe întreaga durată a purtării aparatului dentar va minimaliza colorarea dinţilor precum şi riscul apariţiei cariei dentare;
• unele tratamente de albire pot fi efectuate sub supravegherea medicului stomatolog înainte de a avea tratamente cosmetice.
Al treilea molar:
• ultimii molari care apar se numesc molarii de minte iar o treime dintre ei apar în jurul vârstei de 17-21 de ani;
• spaţiul pe arcada pentru molarii de minte este foarte limitat ceea ce poate să ducă uneori la forţarea şi la apariţia lor defectuoasă în ţesutul gingival, putând astfel să deformeze dinţii alăturaţi lor;
• molarii de minte erupţi doar parţial sunt dificil de curăţat ceea ce poate să ducă la infecţii ale gingiilor cunoscute sub numele de afecţiuni gingivale;
• este extrem de importanta vizită la medicul dentist în jurul acestei vârste, pentru un consult de specialitate
Ce poţi să faci să îţi îmbunătăţeşti zâmbetul?
• consuma apa îmbuteliată care conţine fluor în loc de sucuri acidulate - îţi întăreşte dinţii şi îţi curăţă excesul de bacterii din gură;
• evita gustările care conţin zahăr, alege în schimb fructele şi legumele. Evită dulciurile sau alte alimente nesănătoase, optează pentru alimente naturale pentru a preveni caria dentară;
• consulta un stomatolog înainte de a încerca să îţi albeşti dinţii folosind kiturile neprofesionale de albire la domiciliu - substanţele componente pot fi foarte puternice şi pot să ducă la retrageri gingivale serioase.
 |
Afla mai multe despre sanatatea si igiena dentara a adolescentilor |
Download  |
Colorarea dinţilor şi gingiilor:
• consumare anumitor alimente, obiceiul de a fuma, nerespectarea igienizării dentare şi a detartrajului regulat, pot duce la coloraţii ale dinţilor;
• tratamentele pentru acnee pot provoca uneori colorarea gingiilor – ca de exemplu Minocycline, un antibiotic prescris frecvent pentru tratarea acneei poate să ducă la decolorarea dinţilor şi a oaselor, ceea ce poate să facă gingia să pară albastru-vinetiu.
Aparatele ortodontice:
Eşti adolescent? Aparatele ortodontice te pot ajuta să:
• îţi aliniezi şi să îţi îndrepţi dinţii şi maxilarele, dantura devenind astfel mai uşor de curăţat iar zâmbetul mai frumos şi mai strălucitor;
• restabilizezi ocluzia - în cazul malocluziei, adică a muşcăturii defectuoase, pot apărea dificultăţi de vorbire şi masticaţie, probleme ale articulaţiei maxilarului şi a ţesutului gingival;
Tulburări de alimentaţie:
Bulimia este dăunătoare sănătăţii generale şi distructivă pentru dinţi. Poftă de mâncare repetată urmată de vărsături provocate intenţionat expune smaltul dinţilor la acizi puternici care îl distrug.
• dinţii expuşi acizilor din stomac devin uzaţi şi transparenţi fiind astfel predispuşi cariilor;
• gura, gâtul, şi glandele salivare se pot umfla şi pot deveni sensibile;
• se instalează halena (respiraţia urât mirositoare);
Anorexia este înfometare autoindusă. Alimentaţia deficitara afectează nu numai dinţii dar şi muşchii şi organele interne principale.
Obezitatea afectează sănătatea orală, conducând la diabet de tip 1, hipertensiune, afecţiuni cardiace şi osteoporoza.
Statistic:
• Obezitatea adolescentină aproape s-a triplat în ultimii 20 de ani;
• Adolescenţii supraponderali au 70% şanse să devină adulţi obezi;
Gustări şi sucuri cu măsură:
Ştiaţi că, 330 ml de suc = 10 linguriţe de zahăr... iar în medie un adolescent consuma 868 de doze de suc/an= 540 de căni de zahăr/an?
• limitează consumul de gustări nesănătoase şi echilibrează-ţi dieta cu alimente din cele cinci grupe principale: pâine, cereale şi fibre, fructe, legume, carne şi proteine alternându-le cu lapte, iaurt şi brânză;
• mestecatul gumei fără zahăr sau cu xilitol după masa sau gustare poate fi de ajutor în curăţarea gurii – nu mai mult însă de 10 minute;
• băutul apei pe parcursul zilei poate să ajute la curăţarea dinţilor de excesul de bacterii şi de resturile;
Nu numai zahărul din aceste sucuri este dăunător pentru dinţi, aroma acidă a aditivilor poate de asemenea să erodeze smaltul dinţilor.
Halena (respiraţia urât mirositoare):
Anumite alimente, o igienă orală precară, boli ale gingiilor, gura uscată, fumatul, sau diverse afecţiuni medicale pot cauza halena. De cele mai multe ori, răspunzătoare de respiraţia rău mirositoare se afla o bacterie. Numai igiena orală corespunzătoare şi alimentaţia sănătoasă te pot ajuta să scapi de halena.
Instrucţiuni de bază
*Spală dinţii de două ori pe zi cu o pastă care conţine fluor;
*Curata zilnic spaţiile interdentare cu ajutorul atei dentare.
*Limitează consumul de alimente nesănătoase şi serveşte mese bine echilibrate şi bogate din punct de vedere nutritiv.
*Fă un control stomatologic la fiecare 6 luni sau după cum este nevoie.
Bijuteriile orale:
• pot provoca infecţii grave, limbă se poate inflama, infectă, după ce a fost perforată;
• datorită tumefacţiei limbii, se pot bloca căile respiratorii; creşte fluxul salivar;
• bijuteriile pot provoca hemoragii necontrolate, durere şi rănirea ţesuturilor gingivale;
• pot fi afectaţi nervii de la nivelul gurii, bijuteriile îţi pot fisura sau zgâria dinţii;
• te poţi îneca cu şurubul, inelul său obiectul de podoabă dacă acestea se desfac accidental;
• pot provoca fracturarea dinţilor - aceasta fractură poate să fie doar la nivelul smaltului şi să necesite obturarea sau poate să fie profundă, în acest caz fiind nevoie de tratament de canal sau chiar extracţie;
Fumătorii sunt de două ori mai expuşi riscului de a-şi pierde dinţii. Fumatul precum şi mestecatul tutunului provoacă respiraţia urât mirositoare şi bolile parodontale.
Albirea dinţilor:
• pentru a efectua o procedură de albire a dinţilor este bine să aştepţi cel puţin împlinirea vârstei de 14 ani - la această vârstă, pulpa dentară este deplin formată, ceea ce înseamnă că nu vei suferi o sensibilitate crescută a dinţilor pe parcursul tratamentului;
• pentru a preveni colorarea incisivilor superiori, bea sucurile, ceaiul sau cafeaua cu ajutorul unui păi;
• dacă porţi aparat dentar va trebui să aştepţi până acesta va fi scos; igienizarea corectă a dinţilor pe întreaga durată a purtării aparatului dentar va minimaliza colorarea dinţilor precum şi riscul apariţiei cariei dentare;
• unele tratamente de albire pot fi efectuate sub supravegherea medicului stomatolog înainte de a avea tratamente cosmetice.
Al treilea molar:
• ultimii molari care apar se numesc molarii de minte iar o treime dintre ei apar în jurul vârstei de 17-21 de ani;
• spaţiul pe arcada pentru molarii de minte este foarte limitat ceea ce poate să ducă uneori la forţarea şi la apariţia lor defectuoasă în ţesutul gingival, putând astfel să deformeze dinţii alăturaţi lor;
• molarii de minte erupţi doar parţial sunt dificil de curăţat ceea ce poate să ducă la infecţii ale gingiilor cunoscute sub numele de afecţiuni gingivale;
• este extrem de importanta vizită la medicul dentist în jurul acestei vârste, pentru un consult de specialitate
Ce poţi să faci să îţi îmbunătăţeşti zâmbetul?
• consuma apa îmbuteliată care conţine fluor în loc de sucuri acidulate - îţi întăreşte dinţii şi îţi curăţă excesul de bacterii din gură;
• evita gustările care conţin zahăr, alege în schimb fructele şi legumele. Evită dulciurile sau alte alimente nesănătoase, optează pentru alimente naturale pentru a preveni caria dentară;
• consulta un stomatolog înainte de a încerca să îţi albeşti dinţii folosind kiturile neprofesionale de albire la domiciliu - substanţele componente pot fi foarte puternice şi pot să ducă la retrageri gingivale serioase.
