Totul despre gingivita

Gingivita – principalele cauze, simptome, tratament recomandat și prevenire

Dinții tăi pot spune multe despre sănătatea ta generală și de asemenea și gingiile. Sunt roz și ferme? Perfect! Înseamnă că sunt sănătoase. Le simți sensibile, inflamate și sunt de culoare roșie? E posibil să ai o afecțiune la nivelul gingiilor. 

De ce contează sănătatea gingiilor? Gingiile sănătoase sunt roz și curate, asigură suport ferm și eficient dinților, nu sângerează și nu se inflamează.

Ce este gingivita

Gingivita este o inflamație superficială a gingiilor. Aceasta apare din cauza bacteriilor și reprezintă primul stadiu al afecțiunii parodontale. Spre deosebire de stadiul următor, parodontita, ea este reversibilă. Dacă nu este tratată la timp, poate evolua către afecțiuni mai serioase și poate duce chiar pierderea dinților.
În ceea ce privește boala parodontală, aceasta reprezintă cea mai comună afecțiune cronică inflamatorie:

  • 8 din 10 persoane cu vârsta de peste 35 ani prezintă o formă de afecțiune a gingiilor;
  • ocupă locul 6 printre cele mai răspândite boli;
  • poate duce la pierderea dinților și afectarea întregului organism;
  • nu determină apariția durerilor sau vreun disconfort intens, iar cel mai întâlnit simptom este sângerarea gingiilor.

De ce apare gingivita – principalele cauze și factori de risc

Una dintre cele mai comune cauze care duc la apariția gingivitei este igiena orală precară. Aceasta favorizează acumularea de placă dentară în exces și inflamarea gingiilor. Placa dentară este formată din bacterii care se depun pe suprafața dinților atunci când resturile alimentare și zahărul intră în contact cu bacteriile care se găsesc în mod obișnuit în cavitatea orală. Boli parodontale gingivita

Pe măsură ce placa dentară se acumulează și nu este îndepărtată la timp, aceasta începe să se întărească. Placa dentară trebuie eliminată zilnic prin periaj. În caz contrar, aceasta se transformă în tartru. La rândul lui, tartrul începe să acumuleze bacterii și să irite gingiile, iar acesta poate fi îndepărtat doar prin detartraj la o clinică stomatologică.

Cu cât tartrul rămâne mai mult timp pe suprafața dentară, cu atât va irita mai mult gingiile, care se vor inflama. În timp, gingiile se înroșesc și pot să sângereze. Dacă nu este tratată la timp, gingivita poate duce la apariția cariilor, a bolii parodontale și chiar la pierderea dinților.

Factori de risc

Gingivita poate să apară la orice persoană care nu respectă regulile de igienă dentară, însă există și alți factori de risc implicați în apariția acestei afecțiuni, precum:

  • Fumatul sau mestecarea tutunului;
  • Vârsta înaintată;
  • Dieta săracă în vitamina C;
  • Sindromul de gură uscată;
  • Intervenții stomatologice care îngreunează curățarea corectă a dinților;
  • Schimbări hormonale, precum cele din perioada sarcinii sau a menstruației;
  • Factori ereditari;
  • Anumite medicamente;
  • Anumite boli care slăbesc sistemul imunitar (HIV, leucemie).

Posibile complicații

Așa cum am menționat mai sus, gingivita netratată poate duce la apariția parodontozei și, în unele cazuri, chiar la pierderea dinților. Inflamarea cronică a gingiei a fost asociată și cu boli respiratorii, diabet, artrită reumatoidă sau boala arterială coronariană. Unele studii sugerează că bacteriile care cauzează apariția parodontozei pot pătrunde în sânge prin țesutul gingival și de aceea pot să apară și alte probleme de sănătate mai serioase.

Gingivita de sarcină apare din cauza modificărilor hormonale care alterează modalitatea de reacție a organismului la agresiunea plăcii bacteriene și astfel apare inflamarea și sângerarea gingiilor. Studiile au arătat o relație directă între afecțiunea gingivală și complicații ale sarcinii precum preeclampsia, nașterea prematură sau nașterea unui copil subdezvoltat.

Gingivita acută necrotizantă reprezintă o formă severă de gingivită, care cauzează dureri, infecții, sângerări și chiar ulcerații bucale. Aceste cazuri nu sunt însă frecvente și apar doar în situații excepționale.

Care sunt simptomele gingivitei

Principalul semn de apariție a gingivitei este reprezentat de sângerarea gingivala, care nu apare însă și la fumători. Alte semne care indică apariție gingivitei sunt următoarele:

  • Gingii umflate;
  • Gingii care capătă o nuanță de roșu închis;
  • Sângerări ale gingiilor în timpul periajului;
  • Respirație urât mirositoare;
  • Retracție gingivală;
  • Gingii sensibile.Factori de risc pentru gingivita

 

La apariția acestor simptome este recomandat să mergi la medicul stomatolog. Cu cât tratezi mai repede gingivita, cu atât există mai puține șanse ca aceasta să evolueze și să apară alte complicații.

Ce e important de reținut este faptul că gingiile sănătoase sunt ferme, au o nuanță de roz pal și stau fixe pe dinți, iar orice schimbare poate fi semnul apariției unei probleme.

 

Cum este diagnosticată gingivita

Pentru diagnosticarea gingivitei este necesară, bineînțeles, o vizită la medicul stomatolog. Acesta va pune diagnosticul pe baza următoarelor investigații:

  • Istoric medical;
  • Examinarea dinților, a gingiilor și a limbii pentru a vedea dacă există placă dentară, inflamații sau retracție gingivală;
  • Radiografie digitală pentru a verifica starea rădăcinilor dentare.

În cazul în care este necesar, medicul stomatolog va recomanda efectuarea unor investigații suplimentare pentru a identifica alte probleme de sănătate care pot favoriza apariția gingivitei. În cazul în care gingivita se află într-un stadiu avansat, poate fi necesar un control efectuat de un medic specialist în tratarea problemelor gingivale.

 

Cum se tratează gingivita

Tratamentul gingivitei trebuie efectuat încă din stadiile incipiente ale afecțiunii, pentru a preveni apariția complicațiilor. Tratamentul profesional al gingivitei include, de regulă, următoarele proceduri:

  • Curățarea profesională a dinților – precum îndepărtarea plăcii dentare, a tartrului și a bacteriilor din cavitatea bucală.
  • Restaurarea dentară – în cazul în care există plombe sau coroane dentare care îngreunează curățarea corectă a dinților sau care produc iritații ale gingiei, medicul stomatolog va reface dinții afectați.

În plus, medicul stomatolog va recomanda un program de îngrijire a dinților pe care să îl urmezi acasă. Îngrijirea zilnică a dinților este esențială pentru tratarea gingivitei, iar dacă urmezi cu strictețe programul de îngrijire, gingiile vor căpăta treptat culoarea roz, iar țesuturile se vor vindeca în câteva zile sau săptămâni, după caz.

 Cum previi apariția gingivitei

Apariția gingivitei poate fi prevenită dacă sunt respectate câteva reguli esențiale:

  • O igienă orală corectă - trebuie să te speli pe dinți cel puțin de două ori pe zi, dimineața și seara, și să folosești ața dentară cel puțin o dată pe zi. În plus, e recomandat să te speli pe dinți și după fiecare masă. Folosește ața dentară înainte de periaj, pentru a îndepărta mai bine resturile alimentare care pot favoriza acumularea de bacterii.
  • Control stomatologic periodic – este esențial să mergi la medicul stomatolog în mod regulat, la fiecare șase luni sau un an. În cazul în care există factori de risc care cresc șansele de apariție a parodontozei, derantrajul și curățarea profesionistă a dinților sunt cu atât mai importante. În plus, radiografia dentară poate identifica din timp orice posibilă afecțiune dentară.
  • O alimentație echilibrată – alimentația influențează în mare măsură sănătatea orală, iar în cazul persoanelor care au diabet trebuie să se țină sub control nivelul de zahăr din sânge, deoarece acesta influențează sănătatea gingiilor. Sunt recomandate alimente precum verdețuri, citrice, ceai verde, mere, țelină și produse lactate.

Gingiile sănătoase nu înseamnă doar un zâmbet frumos și natural, ci ajută și la:

  • prevenirea mobilității dinților sau pierderii lor;
  • prevenirea și controlul unor boli sistemice;
  • prevenirea apariției unor probleme estetice dentare;
  • prevenirea apariției unor probleme de vorbire;
  • prevenirea apariție respirației urât mirositoare sau a unor probleme de masticație;
  • prevenirea apariției unor probleme ireversibile la nivelul dinților și gingiilor;

Mituri despre afectiunea parodontala

Afecțiunea gingivală nu este des întâlnită:

  • dimpotrivă, mai mult de jumătate din adulții cu vârsta peste 30 de ani suferă de o formă sau alta a bolii parodontale (a structurilor de suport ale dintelui).

Nu am carii, prin urmare nu am cum să am boala parodontală:

  • absența cariilor nu asigură lipsa bolii parodontale deoarece această afecțiune evoluează fără durere și fără vreun simptom evident (boala dinților frumoși).

Dacă am afecțiune gingivală înseamnă că îmi voi pierde dinții:

  • nu este obligatoriu să îți pierzi dinții dacă ai afecțiune gingivală. Cu un periaj corect, prin utilizarea mijloacelor suplimentare de igienă și realizarea unor controale periodice la medicul stomatolog poți stopa evoluția bolii.

 Sângerarea gingiilor în timpul sarcinii este normală:

  • deși este adevărat ca unele femei dezvolta gingivită de sarcină, nu înseamnă că toată lumea va experimenta acest lucru. Poți preveni acest lucru prin acordarea unei atenții suplimentare igienei orale pentru îndepărtarea plăcii bacteriene.

Respirația urât mirositoare este un indicator al afecțiunii gingivale:

  • persistența unei respirații urât mirositoare sau a unui gust neplăcut în gură poate fi un indicator important în diagnosticul afecțiunilor gingivale dar și a unor probleme de sănătate generală.

Am diabet. Voi avea afecțiune parodontală? 

  • dacă ai diabet, există un risc mai mare de dezvoltare a unor probleme dentare și de aceea trebuie să acorzi mai multă atenție igienei orale.


Cu alte cuvinte, o igienă corectă a dinților și vizitele periodice la stomatolog pot preveni apariția gingivitei și a complicațiilor.

 

Sursa foto: Shutterstock